"albastru de…"

Atenționare! Nicio lucrare (grafică , literară sau fotografică ) nu poate fi preluată decât cu acordul artistei sau cu specificarea sursei! – Gabriela Mihaita David


5 comentarii

povesti pentru Antoine (oamenilor mari… care nu imbatranesc niciodata) – draga Antoine,

Dragă Antoine ,

….sunt tot în burta șarpelui boa,

niciun om mare înca nu știe

și tot mă mai confundă cu o pălărie

(fie vorba între noi,

nici șarpele nu mă mai mistuie,

ci mă protejează,

cum știe el mai bine,

de padurile virgine).

…am presimțit, într-o seară,

că oaia voastră era să moară,

dar știu că acum e sănătoasă,

doar puțin cam geloasă,

fiindcă, de gelozie,

a făcut alergie

și fuge cât mai departe

de floare

și nu-i de mirare

că nu-ți mai trebuie

nici botniță

și nici clopot de sticlă.

…râsul vostru sprințar

se aude până la mine

clar, în nopțile senine…

…un singur lucru vă rog:

seara, înainte de apus,

când vă sfâșie acel dor de nespus,

nu plângeti prea tare!

fiindcă la noi, pe pământ,

se dezlănțuie furtuni de nisip

și de vânt,

care pun în pericol

sufletul nostru mult prea plăpând…

cu duioșie,

singurul care vă mai scrie,

elefantul de patruzeci și trei de ani,

anul acesta…

și poate, la mai mulți ani!

30.03 -2004

Antoine de Saint-Exupery a dispărut într-un zbor, la vârsta de patruzeci și trei de ani…

g.mihăiță david