Dragă Antoine ,
….sunt tot în burta șarpelui boa,
niciun om mare înca nu știe
și tot mă mai confundă cu o pălărie
(fie vorba între noi,
nici șarpele nu mă mai mistuie,
ci mă protejează,
cum știe el mai bine,
de padurile virgine).
…am presimțit, într-o seară,
că oaia voastră era să moară,
dar știu că acum e sănătoasă,
doar puțin cam geloasă,
fiindcă, de gelozie,
a făcut alergie
și fuge cât mai departe
de floare
și nu-i de mirare
că nu-ți mai trebuie
nici botniță
și nici clopot de sticlă.
…râsul vostru sprințar
se aude până la mine
clar, în nopțile senine…
…un singur lucru vă rog:
seara, înainte de apus,
când vă sfâșie acel dor de nespus,
nu plângeti prea tare!
fiindcă la noi, pe pământ,
se dezlănțuie furtuni de nisip
și de vânt,
care pun în pericol
sufletul nostru mult prea plăpând…
cu duioșie,
singurul care…
Vezi articolul original 37 de cuvinte mai mult