"albastru de…"

Atenționare! Nicio lucrare (grafică , literară sau fotografică ) nu poate fi preluată decât cu acordul artistei sau cu specificarea sursei! – Gabriela Mihaita David


Scrie un comentariu

Părintele Justin Pârvu – Despre ziua de 14 mai

„Marturisitorii cei adevarati ai lui Hristos cu vitejie au stat impotriva uneltirilor satanei, si nici prigoana, nici temnita, nici chinurile, nici lanturile nu i-au spaimantat, ci cu putere de sus credinta si neamul romanesc au pazit. Pentru rugaciunile lor, Hristoase Dumnezeule, mantuieste sufletele noastre.”

Vezi articolul original


2 comentarii

albastru de… „șaripe”

26 sept. - Copy

Cuvântul „șarpe” se desprinde cu greu de pomul din rai, în încercarea disperată de a-și păstra „ș”-ul onomatopeic de la început și „e”-ul plat din coadă… a fost cândva „aripi”…dar a pierdut un „i” în cădere…

Povestea împărăției

Există, undeva, în lumea asta largă, o împărăție desăvârșită cum n-a mai fost alta, condusă de un împărat desăvârșit .

Oamenii acestei împărății au încredere deplină în împăratul lor și îl iubesc cu o intensitate care nouă ne este imposibil de înțeles, căci niciunul dintre noi nu poate iubi așa.

Această împărăție este de o frumusețe  greu de descris în cuvinte și fiecare dintre supuși poate trăi în orice loc din ea.

O singură interdicție există în împărăție: aceea de a nu mânca din fructele unui anumit pom.

Cu toții păzesc această lege și de-a lungul timpului n-a existat niciun caz de nesupunere, deși în împărăție există un animal vorbitor, care, de câte ori întâlnește un om, îl ispitește și îl îmbie să mănânce din fructele interzise.

Nimeni nu-l ia, însă, în seamă.

Cu toții își văd mai departe de treburile lor, ridicând din umeri:

– E doar un „șaripe”, își spun,

un amărât de „șaripe”… !

g.mihăiță david – 2000